Un terariu închis în borcan este un mic ecosistem în care apa se evaporă din pământ și din frunze, se condensează pe sticlă și se scurge înapoi, așa că plantele au nevoie de udare foarte rară. Reușita depinde de trei lucruri: plante iubitoare de umiditate, straturi care împiedică băltirea apei și lumină puternică, dar indirectă. Ca hobby, cere o după-amiază pentru construcție și câteva minute pe săptămână pentru observație.
Ce plante se potrivesc într-un terariu închis?
Într-un terariu închis se potrivesc plantele mici, cu creștere lentă, care preferă umiditate ridicată și lumină difuză. Cactușii și suculentele nu sunt potrivite, pentru că putrezesc în aerul permanent umed.
| Plantă | Înălțime obișnuită | Creștere | Observații |
|---|---|---|---|
| Fittonia | 5–15 cm | Moderată | Frunze cu nervuri colorate, se taie periodic |
| Ferigi pitice | 10–20 cm | Lentă | Iubesc umiditatea, potrivite pentru borcane înalte |
| Mușchi de pădure | 1–3 cm | Foarte lentă | Acoperă solul și păstrează umezeala |
| Soleirolia | 2–5 cm | Rapidă | Covor des, cere tăiere frecventă |
| Peperomia cu frunză mică | 10–20 cm | Lentă | Tolerează și umiditate ceva mai scăzută |
Pentru un borcan de 2–5 litri sunt suficiente 2–4 plante, cu spațiu între ele pentru creștere.
Ce straturi are un terariu închis?
Un terariu închis are, de jos în sus, un strat de drenaj, un strat separator, substratul pentru plante și un strat decorativ. Pentru că borcanul nu are găuri, apa în exces trebuie să aibă unde să se adune fără să ajungă la rădăcini.
- Drenaj: 2–3 cm de pietriș mărunt sau argilă expandată.
- Separator: un strat subțire de mușchi uscat sau o bucată de plasă, care oprește pământul să coboare în drenaj.
- Cărbune horticol: opțional, o mână peste separator, pentru a limita mirosurile.
- Substrat: 5–8 cm de pământ pentru plante de interior, amestecat cu puțină fibră de cocos pentru afânare.
- Finisaj: mușchi, pietre sau scoarță, așezate după plantare.
Plantele se scot din ghiveci, li se scutură o parte din pământ și se așază cu o pensetă lungă sau cu bețișoare. La final se pulverizează puțină apă pe pereți, cât să curețe sticla, nu să ude abundent.
Cât condens este normal într-un terariu închis?
Un strat ușor de condens dimineața, care dispare parțial în cursul zilei, este normal și arată că ciclul apei funcționează. Problema apare când pereții rămân complet aburiți toată ziua sau când apa curge în șiroaie.
- Aburit permanent: capacul se lasă deschis câteva ore, până la o zi, apoi se închide din nou.
- Niciun strop de condens timp de o săptămână: terariul are nevoie de câteva lingurițe de apă.
- Pământ deschis la culoare și frunze moi: semn de uscăciune, se udă puțin și se urmărește.
Umiditatea din borcan funcționează după aceleași principii ca cea din locuință, unde condensul pe suprafețe reci are cauze asemănătoare, descrise în articolul despre umiditatea din locuință.
Unde se așază un terariu închis?
Terariul închis se așază într-un loc luminos, dar ferit de soarele direct, de exemplu la 1–2 metri de o fereastră orientată spre est sau nord. Soarele care bate direct în sticlă încălzește interiorul ca o seră și poate arde plantele în câteva ore.
Borcanul se rotește un sfert de tură o dată pe săptămână, ca plantele să nu se aplece spre lumină. Într-o cameră întunecoasă, o lampă pentru plante sau o lumină albă de birou ținută câteva ore pe zi poate completa lumina naturală.
Cum se îngrijește un terariu închis pe termen lung?
Îngrijirea pe termen lung înseamnă tăierea plantelor care ating capacul, îndepărtarea frunzelor uscate și udarea foarte rară, uneori o dată la câteva luni. Mucegaiul alb apărut pe frunze moarte se scoate imediat cu o pensetă, iar capacul se lasă deschis o zi pentru aerisire. Un terariu bine echilibrat poate rămâne decorativ ani la rând, iar construcția lui se numără printre hobby-urile de interior care reduc stresul serii. Alte idei de activități liniștite, potrivite pentru serile de iarnă, se găsesc în articolul cu recomandări pentru hobby și recreere.
